Mult, mult prea mult a trecut de la ultima mea postare pe blog. Si, probabil, absenta mea nu este scuzabila, insa voi incerca totusi sa o justific cumva. Ultima data am postat inainte de a incepe facultatea si n-am apucat sa mai impartasesc cu voi, cititorii mei (putini, probabil) primele impresii legate de noua etapa prin care am trecut. Prin urmare, ma voi revansa acum.
La sfarsitul lunii septembrie ajung pentru o perioada mai mult sau mai putin determinata in Iasi. In prima zi de facultate m-am trezit singura, cunoscand de abia 2-3 zile colegele de camera, iar cum eu nu sunt o persoana prea populara, sociabila, nu pot spune ca pentru inceput nu m-am simtit destul de aiurea. Dar pe parcurs am inceput sa ma inteleg din ce in ce mai bine cu colegele de camera, mai ales ca sunt si colega de grupa cu una din ele. Sincera sa fiu, stiind ca nu suntem atat de multe fete in an, ma asteptam sa ma inteleg bine destul de repede cu baietii, insa multi (poate prea multi) inca sunt la stadiul in care fac glume proaste. Din fericire am reusit sa ma apropii de cativa colegi de grupa, dar, din pacate, cel cu care ma intelegeam cel mai bine s-a retras de la AC pentru a merge la o alta facultate in Bucuresti. Si, desi ma bucur mult pentru el, ca a reusit sa intre unde voia foarte mult, imi pare rau ca am pierdut o persoana de incredere, un prieten de incredere pe care ma puteam baza in orice problema.
Daaaar, trecand peste asta, primul semestru a fost groaznic! La inceput aveam impresia ca, in afara Fizicii la care stiam ca vor fi probleme pentru ca nu a fost niciodata materia mea preferata, toate celelalte vor fi cel putin OK. Teapa!!! Acumularea si insusirea noilor notiuni trebuia sa fie mult mai rapida decat credeam eu, si asa am ajuns sa am impresia la inceputul semestrului ca totul e ok, ca inteleg despre ce e vorba si ca voi face fata cu bine la partiale si examene, iar la sfarsitul semestrului sa mai am putin pana sa ma dau cu capul de pereti fiindca luasem un singur partial iar la examene trecusem milimetric pe langa vreo 2 restante.
A, da! Trebuie sa va spun ca la un colocviu am avut parte si de un ghinion teribil! Era vorba de DGAC (Desen si Grafica Asistata de Calculator), o disciplina relativ simpla, la care trebuia sa construiesti niste piese ciudate intr-un program numit AutoCAD si, din momentul in care intelegeai care-i treaba, totul mergea extrem de repede si usor. Dupa cum ziceam inainte, plecasem si la meteria asta de la ideea ca e destul de usurel si ca pe parcurs o sa ma descurc. Da, m-am descurcat, dar in ultimele 2 saptamani fiindca abia atunci realizasem ca, daca mai lucrez suplimentar, invat cum sa termin un desen in timp util. Ajung la colocviu, cu laptopul dupa mine, fara incarcator (pe vremea aia inca ma mai tinea bateria), asteptam toata grupa sa termine cei care aveau inaintea noastra si pe masura ce se elibereaza sala, intram si noi si ne asezam la mese. Vine profa, ne pune sa alegem un subiect pe care era o piesa vazuta din 3 unghiuri diferite si pe care trebuia sa o reprezentam 3D in program. Bun, ma pun eu pe treaba, realizez piesa in proportie de aprox. 60% siii mi se blocheaza programul! Idiotul de program m-a intrebat daca vreau sa salveze o copie a ceea ce facusem pana in momentul acela, n-a zis unde si nici nu m-a lasat sa aleg o locatie, i-a spus sa o salveze, dar nu stiu cum si unde a salvat-o ca n-am gasit nici urma de desen salvata la data si ora respectiva. Perfeeect! Ma apuc, plina de nervi, sa refac desenul, deja stiam toate comenzile si, din fericire, l-am terminat in mai putin de 20 de minute. O anunt pe profa, merg inapoi la masa si astept sa imi vina randul la corectat, dar, intre timp mi se descarca bateria de la laptop si se inchide! caut disperata printre colegi un incarcator care sa se potriveasca cu laptopul meu si-l pun repede la incarcat. Inchizandu-se brusc, nu mi-a mai salvat proiectul asa ca am inceput sa-l refac pentru a treia oara. Dupa ce-l termin, trag iar de profa sa vina sa-l corecteze ca sa pot pleca la urmatorul laborator (care incepuse deja de vreo 30 de minute) si-mi zice ca e bun dar trebuie sa-i mai fac ceva. Fac repede ce-mi spune si astept iar, inca vreo 15-20 de minute sa vina sa-l vada. Termin in sfarsit cu colocviul, il iau cu nota 9 (huh!) si plec in graba spre urmatorul laborator (care avea loc in alta cladire!) si-mi iau inima-n dinti si intru cu scuzele de rigoare ca am intarziat o ora. Proful intreaba de ce ne-am mai obosit sa ajungem si la laboratorul lui, ca oricum am pierdut o ora. De ce?! Pentru ca era ultima sansa de a ne mari nota la laborator (care conta destul de mult la nota finala si fara de care nu puteam promova disciplina) si, printr-o maaare, mare minune, am reusit sa maresc nota cu 2 puncte si asta in doar 5 minute, pentru ca pana in ultimele 5 minute nici nu ne-a bagat in seama pe cei care intarziasem. Si imi da in sfarsit o problema, o rezolv repede, merg la el si-a arat rezolvare, ii explic ce si cum si scap si de grija asta!
Deja m-am lungit prea mult, nu?! Trec repede si peste semestrul al doilea, pe care spun doar ca l-am abordat intr-un mod mai resposabil. Am reusit sa iau toate partialele cu 9 si 10, motiv pentru care, la examene am pregatit doar jumatatea de dupa partiale a materiei, si am trecut mult mai bine si mai usor de sesiunea a doua!
Prin asta am trecut, in linii mari, in perioada in care am lipsit de pe blog. Sper sa nu va suparati (prea tare) pe mine si sper sa pot posta mai des, macar cat inca mai sunt in vacanta.
Va las si o melodie pe care o ascult destul de des in ultima vreme! Auditie placuta! :)
